miercuri, 29 decembrie 2010

Stuck in the past

Numai eu ma simt si acum "ramasa in trecut"? Numai mie sa-mi fie dor de iarba aceea verde, ca de poveste, din acel 23 August la Dunare? Numai mie sa-mi fie dor de ochii aceia care vorbeau verzi si uscate si ma faceau sa rad din tot sufletul si din toata inima, nestiind cum sa-mi spuna ca s-au indragostit de mine?

Numai eu sa fi ramas blocata in trecut si sa nu-ti pot uita sarutarile si imbratisarile in care sufletul meu pur si simplu se desprindea de trup pentru a se cuibari in inima ta?

Sa fiu numai eu aceea care-si aminteste de parca s-ar fi intamplat ieri de ziua in care m-ai condus la gara si ai sfarsit prin a urca si tu in tren cu mine?

Numai mie sa-mi para rau si acum, dupa 17 ani - jumatate din viata mea! - ca, desi "depusesei actele la primarie", verighetele noastre nu s-au mai unit in cele din urma?

Si sa fiu oare numai eu aceea care, dupa o noapte intreaga in care mi-ai colindat visele si ai fost atat de aproape de mine incat te-am simtit atat de real, dimineata sa-mi fie dor nebun de tine si sufletul sa-mi planga intreaga zi dupa jumatatea care fusese candva a lui?

Numai eu sa fiu aceea care vrea sa ramana blocata in trecut si sa pastreze in suflet amintirea ta, de teama sa nu te piarda?

Aseara am fost din nou impreuna, m-ai imbratisat, m-am cufundat in cerul ochilor tai verzi pe care atat de mult ii mai iubesc inca si ti-am soptit in gand ca mi-e atat de dor de tine!! - nu stiu daca si tu m-ai visat sau daca doua suflete atunci cand se viseaza se si intalnesc - asa cum se spune.

Stiu insa ca eu si azi te mai iubesc: la fel ca ieri, la fel ca-ntotdeauna. Si fie chiar si pentru o noapte, sufletul meu a fost fericit pentru ca eu l-am blocat in timp si asa a putut fi din nou cu tine!

Cine-a spus ca ochii care nu se vad se uita?! Nu ochii care au rascolit cerul sufletului meu de atatea ori! Nu ochii tai care pur si simplu zambeau de fericire cand ne intalneam si care m-au durut atat de tare cu tristetea lor atunci cand ne-am despartit!

Sunt ochi care au reprezentat intreaga lume la un moment dat in viata unui om - acesti ochi nu se pot uita niciodata! Amintirea lor nu o va sterge nici trecerea timpului, nici furtunile, nici ploile si nici macar moartea.

Poate ca tu ai fost sufletul meu pereche. Poate ca de aceea am ramas blocata in timp alaturi de ei, ochii tai.

Poate de aceea ne cautam inca ...
(vineri, 17 aprilir 2009)


PS Multumiri pt clip Tatiana Blue!!! :-*

marți, 28 decembrie 2010

DESTINE...

M-am abandonat îngerilor
Când stelele mi le-ai aruncat de pe boltă
Şi mi-ai lăsat în suflet să-mi mocnească
Văpaia amintirilor.
Te port şi-acum cu mine,
Într-un loc aparte al inimii mele
Şi nu ştiu cum, şi nici de ce,
Atâţia ani nu au putut şterge de-acolo
Amintirea ta.
Parcă mai ieri mă cuprindeai în braţe
Şi mă-nvăţai mistuitorul tău sărut
Pentru ca şi acum, după atât amar de vreme,
Să-i mai simt pe buze
Apăsarea.
În braţele-mi deschise am mai cuprins o noapte
În care sufletul meu l-a căutat pe-al tău
Pentru ca măcar în lumea viselor
Să mai poată fi o singură dată
Împreună.
„Peste prima iubire se trece greu,
dar niciodată nu se uită!"

          (marţi, 19 septembrie 2006)

cu multumiri Tatiana Blue pt minunatul clip!!!

vineri, 10 decembrie 2010

APUS TARZIU...


Nu vreau să plâng! Nu vreau să gust tristeţea!
Mi-e visul gol când nu eşti lângă mine.
Din seri de mai eu am cules blândeţea
Să pot trăi o viaţă doar cu tine.

Cu ochi de stea apusul îmi şopteşte
Să nu mă pierd tăcută în a ta iubire.
Dar cum să cred că dorul tău răneşte
Când eu vreau doar un strop de fericire?

Te-am căutat prin nopţi atât amar de vreme
Şi te-am găsit uitat pe-un colţ de stea polară.
Am învăţat atunci de tine-a nu mă teme
Şi-am împărţit cu tine tristeţea mea amară.

Eu am visat prea mult că pot cuprinde-n braţe
Sărutul cald al stropilor de rouă
Şi m-am învăluit în nouri de mătase
Crezând că pot culege o iubire nouă,

Dar n-am ştiut că cerul e mare pentru mine,
Că dorul meu cel trisit e sfâşiat de stânci.
Şi-am adunat pierdută în braţele-ţi străine
Dureri de curcubeu, prăpăstii prea adânci.

Şi cum să râd, când viaţa mă răneşte?
Şi cum să cânt, când visul tău mă doare?
Şi cum să plec, când cerul tău doreşte
Să-ţi fiu pribeag tăcut apus târziu de soare?

Nu vreau decât un strop de fericire
Să pot zâmbi şi eu măcar o dată-n viaţă.
Dar cum să zbor, când nu pot fi cu tine
Nici chiar în visul meu pierdut de dimineaţă?

(sâmbătă, 20 aprilie 1997)







SUFLET IMACULAT...


Cu multumirile mele Tatianei Blue pt clip!!! :)




E seara în amurg…
Din nou te voi pierde printre umbre,
Din nou voi tresări
La fiecare foşnet ascuns de gând.
Am obosit să tot joc acest stupid rol
În care întotdeauna pierd,
Niciodată nu te pot găsi,
Nu te pot deosebi de umbre…
Am obosit să mă tot găsească
Lumina lunii
Cu mâna întinsă
Cerşindu-ţi iubirea
Mai umilă
Ca ultimul cerşetor
Al străzii…
Mă dor visele,
Mă dor norii,
Mă ucide noaptea,
Mă îngheaţă luna,
Mă sufocă întunericul…
Unde a dispărut soarele?
Cum de am naufragiat
Când marea a fost tot timpul
Atât de calmă?
Mi-e atât de dor de tine!
De ce m-ai risipit din nou?
 
                      (vineri, 10 decembrie 1993)

Michael Jackson - Hold My Hand (Duet With Akon)

marți, 16 noiembrie 2010

Más Qué Telenovelas: Siete años sin Eduardo Palomo

Más Qué Telenovelas: Siete años sin Eduardo Palomo: "Hace siete años de un día como hoy, el mundo telenovelero lloraba la repentina y temprana muerte de Eduardo Palomo, quien perdía la vid..."

joi, 4 noiembrie 2010

Zbor spre soare




O dragoste nebună-ţi cer
Şi-a mărilor iertare.
S-agăţ de aştri dorul meu,
Să pot zbura spre soare,

Căci dor mi-e să mă-mbăt de tine
Şi să alerg prin viaţă.
Să colindăm tot Universul
Şi-ntinderi de mătasă.

Şi iar mă rog la cerul lumii
Să fiu din nou cu tine,
Să mă-nfăşor cu praf de stele,
S-agăţ de lună, vise.

Să îmi clădesc un univers
Din tot ce-i mai frumos în viaţă,
Să dau uitării ce-a fost rău
Şi să iau totul de la capăt

În lumi în care pot visa
La Feţi-Frumoşi, la Zâne bune,
În lumi în care pot spera
Şi cerurilor să dau lume.

(vineri, 17 septembrie 2010)

luni, 1 noiembrie 2010

Praf de lună




Să spun că te iubesc, nu pot
Când îngeri îmi răstorni în braţe,
Când răvăşeşti apusul tot
Şi mii de-ntinderi de mătase,

Când îmi aduci doar nouri grei
În ochii mei mai trişti ca noaptea,
Când am uitat aprinde-un dor
Şi cerurile îşi vor partea?

Când mii corăbii rătăcesc
În sufletu-mi mâhnit ca marea ...
Tu iarăşi pleci, eu iar te chem
Şi ne apasă depărtarea.

Şi dor mi-e să mă-mbăt de tine,
Să numărăm nisipul cald,
Apusului să-i dau iar nume,
S-adun şiraguri de corali,

Dar cum să mai visez la soare,
Când azi furtunile se-adună,
Când nu mai pot aprinde-o zare
Sub nori de dor, sub praf de lună?

Şi cum să-ţi spun că te iubesc,
Când cerul mi-ai golit de stele
Şi-am răscolit nisipul tot
De vise rătăcind prin ele?

Şi uite-aşa mai trece-o zi
În care-am răscolit furtuna...
Mi-e dor de visul de copil
Când cuprindeam în braţe luna.

(vineri, 11 iunie 2010)

vineri, 29 octombrie 2010

Răzvrătire




Nu mai vreau să şterg norii de praf!
Am obosit numai eu să agăţ stele de cer,
Numai eu să dizolv noaptea,
Să fac singură luna să strălucească.
De azi, n-am să mai pun niciun val mării,
N-am să mai fac nicio stea să chicotească sub pământ.
E rândul tău să înveţi să asculţi vântul cum dansează
Cu frunzele copacilor.
E rândul tău să înveţi luna să facă
Mătănii pe cer.
De azi, vreau să fiu eu cea care va primi
Şiraguri de mărgăritari
Pentru fiecare vis tivit cu raze de soare,
Pentru fiecare vis de stea pe care l-am ridicat
Cândva pentru tine.

(vineri, 11 iunie 2010)

vineri, 15 octombrie 2010

Nu-mi cere să uit



Nu-mi cere să uit. Mă doare tăcerea
Şi luna ce stele în noapte îmi sfarmă.
Mă-ngână trecutul şi murmur de vise
Ce viaţa trecând peste noi le destramă.

Şi dor mi-e de soare şi valuri de şoapte,
De ale nopţii crenele de vise -
Cad îngeri furaţi de aripi şi zâmbet de ape
Mi-apasă cu toate privirile-mi ninse.

Şi cum să pot oare în cer să-mi aşez
Un licăr de zâmbet ce-mi dăinuie-n suflet,
Să nu mi-l ia noaptea, să nu îl mai pierd
Când zorii mă-ngână cu toţii-ntr-un cântec?

Şi cum să fur raze din luna trufaşă,
Să îmi pot clădi un ametist de vise
Şi-apoi să păşesc fără teamă prin viaţă
Că norii n-au să-mi mai ude ploapele ninse?

Şi dor mi-e de trăirea de ieri, când fugară,
Aroma iubirii se cuibărea în suflet.
Cad îngeri uitaţi de tăcere şi iară
Mă mustră lumina închisă-ntr-un sipet.

Dar ziua se ridică la ceruri şi iată
Mai trece o noapte de dor şi suspine.
Cad fluturi din soare şi imense coloane
În suflet se-nalţă de dorul de tine.

(vineri, 17 Sept. 2010)

video: Tatiana Blue (TPoezie - youtube)

joi, 14 octombrie 2010

A doua toamna ...

versuri: eu
colaj: tatiana
muzica: Chill out music




Priveşte: în mine a venit
Pentru a doua oară toamna.
Vremea îmi plânge-afar’ tristeţea
Şi sufletu-mi e ud.
Mi-e frig ... şi ploaia mă răneşte,
Şi-aş vrea să plâng,
Să dorm,
Să uit...
Şi-aş vrea să plec,
S-alerg prin lumea mare
Să uit de tine, de mine,
De-amândoi,
Să uit că niciodată –
Nici astăzi şi nici mâine –
Tu nu ai să-mi mai vii
O clipă înapoi.
Să uit că ai plecat şi c-ai luat cu tine
Şi vara mea, şi luna, şi florile-mi şi tot,
Tot ce mi-ai dat cândva –
Că mi-ai lăsat furtuna,
Şi norii grei, şi trăsnet,
Şi viscole, şi ploi.
Mi-e frig şi-aş vrea să simt
Pentr-un minut căldura,
Să mă apropii iar cu drag
La pieptul tău.
Dar ştiu că niciodată
Nici zâmbet, nici privirea-ţi
Nu le voi mai avea –
Şi nici sărutul tău.
Afară plouă greu şi-n mine
A coborât pentru a doua oară,
Doar într-un singur an,
Iar toamna...
Şi plâng, şi cad, şi strig,
Şi-mi este frig ...

(octombrie 1993)

duminică, 10 octombrie 2010

Caderea ingerilor

tot Tatianei Blue avem a-i multumi pt clip !! :)




Heruvimi reci şi trişti
Ca visele mele uitate,
Apocaliptice umbre rămase tăcute
Departe de inimi uzate
Şi stele sorbind cu nesaţ strălucirea
Cerului înecat în apusuri.
Gânduri născute din foşnete moarte
Şi zboruri pierdute-n abisuri.
Pe toate le strâng, le adun ca nebună
La pieptu-mi pustiit de tăcere…
Mi-e cântecul mut ca lebăda moartă,
Mi-e ochiul străin de durere.
Şi-aş vrea să mai pot azi cuprinde în braţe
Nemărginirea uitată de vreme.

Lacrimi fierbinţi şi sorbite
De buze mereu însetate,
Priviri fără ţel şi rănite
De orizonturi deşarte,
Gânduri rostite-n tăcerea târzie
De flacăra iubirii trecute,
Cad din înalt alţi şi alţi îngeri
De prea multe aripi pierdute -
Iar eu, copilă nebună,
Îi prind, îi culeg ca pe-o floare…
Mi-e sufletul mort fără vise,
Mi-e zâmbetul şters fără soare.
Şi tot n-am învăţat că-n viaţă pustiul
E unic şi moarte – nu are…

Luceferi plânşi şi căzuţi
Ca zborul meu lin peste lume,
Sărutări ruginite de vreme
Rămân dintr-un fals fără nume.
Şi îngerii-mi goi de veşminte furate
Arse de minciuni şi trădare
Cad încă o dată din visele mele
Şi-ncet se îneacă în mare.
Şi eu, cu sufletul veşted,
Privesc cum mai vine o noapte…
Mi-e cerul rămas fără stele,
Mi-e inima răvăşită de şoapte.
Şi nici nu mai ştiu de ce astăzi iubirea
Păstrează speranţe uitate.

(luni, 27 octombrie 1997)

marți, 5 octombrie 2010

Trezire ...



M-am trezit cu tine-n gând
Şi-am vrut să fur din ceruri luna.
Din nori cad îngeri trişti plângând.
Să pot să-i prind, întins-am mâna.

Dar am rămas cu trupul gol
Rănit de zări aprinse-n noapte.
Umbrit de cârduri de cocori,
Udat de ploi şi stinse şopate.

Şi-am adormit la braţul vremii
Şi am crezut uitată marea.
Trec vise reci iar pragul serii
Şi-n braţe am cuprins uitarea.

Şi am visat o altă lume
Apusă ieri, astăzi uitată.
Cu nouri toţi purtând un nume,
Cu flori de stele fără şoaptă.

Şi iar m-am ridicat din noapte
Şi iar m-am dăruit uitării.
Din vise mi-am clădit palate,
Din şoapte-am pus iar valuri mării

Şi cerul l-am spoit cu-albastru.
De stele-am agăţat iar luna
Şi din prea auriul astru
Vreau doar o rază – numai una.

(marţi, 5 noiembrie 2002)

Drum spre stele



Lasă-mi sufletul să bată
La tărâmul adormirii
Să se lepede odată
De fioarele iubirii

Să renască din tăcere,
Să colinde-albastra zare,
Să se-nalţe-ncet spre ceruri
Şi-apoi să coboare-n mare.

Şi mai lasă-mi răsăritul
Norii grei să mi-i răsfire,
Să mă ude ploaia caldă,
Stropii ei să mă aline,

Să mă curăţe de vise,
De durere şi păcate.
Şi să mă ridic spre stele
Cu greşelile iertate.

(sâmbătă, 10 august 2002)

Taceri de stea

versuri: eu
colaj: Tatiana/ Blue
muzica: Gregorian (The moment of peace)




Îmi pare rău ca n-am să pot avea
Ai tăi ochi negri prea plini de idile
Şi este trist că peste soarta mea
Ninge mereu. Mi-e tare dor de tine!

E noapte iar şi-ncet se adânceşte
În mine golul tăcerilor de stea.
Nu pot avea ce inima-mi doreşte
Şi n-am nici vise. Aşa e lumea mea.

Nu pot gusta din cupa fericirii.
Probabil am greşit şi astăzi nu mai ştiu.
Şi-aş vrea să rup din prea plinul iubirii
Doar o petală să pot să îţi fiu

Şi dor, şi-apus, şi răsărit, şi noapte,
Să cânt, să plâng, să râd de-această viaţă
Uitată în amurg ca visul unei şoapte,
Purtată peste timp pe-un palid fir de aţă.

Nu mă-ntreba de ce nefericirea
Mă însoţeşte peste tot în viaţă.
Nu-i vina mea. Cum nu-i nici nemurirea
Un simplu vis pribeag de dimineaţă.

(sâmbătă, 7 decembrie 1996)

Urme de parfum

versuri: eu
colaj: Tatiana / Blue
muzica: Francis Goya



Trecerea timpului ne macină paşii.
Purtăm ades cu noi aceleaşi amintiri.
Mi-e dor de visul tău ce l-am gustat o clipă.
Mai lasă-mă să-ţi gust acele dulci priviri.

Ecoul zilei de ieri cimentează trăirea.
Fiorul primului sărut îl mai simt şi-acum.
Şi ştiu că te iubesc cât stelele şi luna
Desprinse de pe cer, culcate-ntr-un album.

Fotografii de ieri ne-aduc astăzi aminte
Cât ne-am iubit atunci, cât ne iubim acum.
Te simt mereu aici, te port mereu cu mine
Şi-n urmă lăsăm urme suave de parfum.

(marţi, 20 aprilie 1999)

Dincolo de ....


Dincolo de lume se întinde neantul.
O clipă de viaţă sau o clipă de fum.
În mine e noapte, sunt ploi sau doar ceaţă,
Nu ştiu pe ce drum să mai merg,
Peste tot pe unde calc
Pământul se-nmoaie
Şi mă scufund.
Dincolo de dor se întinde uitarea.
Aş vrea să fiu acum eu pasărea Phoenix
Să pot renaşte din propria-mi cenuşă,
Să nu mă las purtată de vânt
Sau de toamnă
Spre cine ştie ce colţ uitat de lume.
E greu când trebuie să rătăceşti printre veacuri
Fără să ştii ce cauţi anume.
E greu să te pierzi prin nisip de uitare
Şi să vrei să fii OM
Dincolo de amăgirile care te înconjoară.

(duminică, 21 martie 1994)

marți, 21 septembrie 2010

Dor de tine (Gillda Stoian) - volum poezii si eseuri

Se poate cumpara de aici:

http://www.nominalex.ro/94,dor-de-tine-%28gillda-stoian%29.html

http://www.librarie.net/carti/152295/Dor-tine-Gillda-Stoian

http://www.pro-librarie.ro/autor/gillda-stoian--i1539

http://www.manuale-scolare.ro/autor/57621/Gillda-Stoian

"Pentru toate acele clipe in care sufletul meu s-a ridicat dincolo de ceruri, pentru toate clipele in care am zambit si am fost fericita, pentru toate acele clipe in care mi-am pierdut visele fara a intelege macar de ce, pentru povestile mele de iubire in care mereu am fost o "day-time girl" (fata pentru suflet), pentru toate acestea s-a nascut acest volum: o fila de poveste, un eseu, o poema, un cantec pentru tot ce a fost frumos sau trist in viata mea.Un volum de suflet, pentru suflet" (Gillda Stoian).

duminică, 5 septembrie 2010

CHEMARE SI RASPUNS...


Te-am pierdut în gândurile nopţii
Care a uitat să mai viseze
Şi, totuşi, te-am strigat…
Nu mi-au răspuns decât
Paşi îndepărtându-se de la altarul
Dragostei noastre.

Te-am rechemat cu lacrimile de iubire
Care au ars sufletul meu
Şi, totuşi, te-am strigat…
Nu mi-au răspuns decât
Picăturile reci ale gheţarilor topindu-se
La picioarele noastre.

Te-am rătăcit în visurile mele
Care au plecat odată cu tine
Şi, totuşi, te-am strigat…
Dar nu mi-a mai răspuns
Nimeni… Şi-am pierdut
Şi zâmbetul tău pe care-l
Oprisem în colţul inimii mele.

Şi, totuşi, şi azi te mai iubesc.
La fel ca ieri, ca azi,
Ca-ntotdeauna.

(vineri, 26 august 1994)

LUNI - ZI DE SPETANŢĂ



În noaptea asta cerul a plâns cu stele de fericire. Salciile plângătoare şi-au şters lacrimile şi au şoptit cuvinte de dragoste adevărată odată cu tine.

Pe aripa înserării, zborul privirilor născute din şoaptele stelelor se lasă purtat de adierea amurgului târziu spre locurile în care speranţa din sufletele noastre şi-a clădit altarul ei de iubire. Frunzele nu mai dor aşa cum se întâmpla în alte seri, ci sunt numai petale de gând şi în tăcerea nopţii cea târzie, stelele căzătoare lasă să se vadă în urma lor cele opt litere rostite la infinit de glasul gândului meu: te iubesc.

Protejată de braţele tale, tăcerea îşi pierde treptat din intensitate, noaptea uită risipirea, iar vântul plăcut al serilor de mai mă răsfaţă umplându-mi sufletul cu parfumul trandafirilor înfloriţi.

Sunt clipe în care aş merge pe străzile cufundate în noapte fără să am o ţintă anume, aş hoinări numai ore şi ore în şir alături de tine, mână în mână, păstrând cu mine şi strângând la piept fericirea asta pe care am căutat-o atât amar de vreme.

Când buzele tale le-au atins pe ale mele, am avut senzaţia că am fost sărutată de petalele unui trandafir, iar parfumul lor m-au purtat pe nori de diafan spre locuri pe care nu le-am văzut demult, spre locuri ce nu am crezut că pot exista, spre locuri pe care nu le-am văzut niciodată.

Îţi multumesc că m-ai făcut să uit cât de tristă am fost cu o zi înainte.

(luni, 19 mai 1997)

vineri, 3 septembrie 2010

POVESTE AMARA DE TOAMNA



Astăzi m-am trezit ţinând în palmă
Fire de nisip albastre ca tăcerea nopţii
Şi soarele-a apus în roua amăgirii
Pe care cerul şi-a aruncat-o în păcat.
Mă binecuvântează somnul ploioaselor uitări
Ascunse în coloane infinite de trădare
Şi-mi arde albul sufletului cuvântul
Dimineţii care s-a născut din haos.
În inima mea se bat pentru supravieţuire
Gândurile negre ale unui cântec
Şi-n tangoul petalelor de porţelan
Se pierde tăcută şi prea înroşită marea.
E ziua când norii se nasc din candoare
Mai violetă ca apusul unui amurg târziu
Şi visătorul nopţii, în caleaşca lui de humă,
Nu e decât un simplu trecător al vieţii.
Pe strunele viorilor aştăzi se zbate pieirea,
Reînviată de cei ce nu mai ştiu să iubească
Şi din adâncul nesecat al suferinţei,
Se mai naşte astăzi un copil care să plătească,
Păcatele părinţilor săi incompatibili.

(joi, 16 noiembrie 1995)

ARIPI DE INGER



Ai smuls sufletul din mine,
Munţii toţi i-ai şters cu el
Şi mă-ntreb când seara vine
Cum de vrei s-ajungi la cer?!
Stelele s-au stins cu toate,
Visele-au murit demult.
Şi din aripi larg deschise
Flăcări stinse au căzut.
Te-am iubit mai mult ca marea.
Te-am dorit să fii al meu.
În braţe-am vrut să ascund zarea,
Să fur culori din curcubeu,
Cerul întreg să-l scriu cu ele,
Luceafărul să îl ascund,
Din aripi largi să nasc iar stele
Când vremea mea va fi trecut.

(vineri, 7 februarie 2003)

E CA SI CUM...



E ca şi cum văzduhul s-ar fi desprins în două
Şi norii de mătase căzut-au din înalt…
E ca şi cum deşertul adună-n frunze rouă
Şi plouă, dar nisipul rămâne tot uscat.

E ca şi cum trecutul răsare din ruine
Şi-mi este dor de visul ce l-am crezut uitat.
Şi iar mă doare noaptea ce stelele-mi apune
Trişti îngeri fără aripi de vină m-au spălat.

E ca şi cum întregul ar fi lipsit de-o coardă
Să-i fie dat ca-n vreme s-o caute mereu…
Şi iar mi-e dor de tine, aşa ca altădată,
Când mai visam că-n lume suntem doar tu şi eu.


(vineri, 9 februarie 2001)

vineri, 27 august 2010

Ziua MICHAEL JACKSON: 29-Aug-2010

MTV si ProFM Michael Jackson te cheama sa dansezi The Drill alaturi de fanii Regelui Muzicii Pop, pe 29 August, in ziua in care Michael ar fi implinit 52 de ani!



MTV si ProFM Michael Jackson te cheama sa dansezi The Drill alaturi de fanii Regelui Muzicii Pop, pe 29 August, in ziua in care Michael ar fi implinit 52 de ani!

Celor 50 de membri ai Fan Clubului Michael Jackson din Bucuresti li s-au mai adaugat fani ai Regelui din Brasov, Caracal si Ploiesti, astfel ca grupul de fani care va dansa The Drill a ajuns la 75 de persoane.

Mai mult decat atat, astfel de evenimente se vor organiza in Franta, Statele Unite, Germania sau Japonia, in timp ce pe retelele de socializare a prins contur a miscare internationala care are drept scop pastrarea in istorie a datei de 29 august ca Ziua Michael Jackson.

Fanii din Romania se vor aduna si vor dansa pe cele mai cunoscute piese ale lui Michael, Smooth Criminal, Dangerous si Billie Jean, si vor incheia momentul cu The Drill, un dans inedit numit asa chiar de catre Rege.

Tributul, care va avea o durata de aproximativ 10 minute, se va incheia cu un dans pe piesa They Don't Care About Us al celor 50 de membri.

Evenimentul se va repeta in 5 locatii, dupa cum urmeaza:

Afi Palace Cotroceni – ora 14:00
Centrul vechi – str. Eugen Carada – ora 16:00
Parcul Tineretului, intrarea dinspre Sincai – ora 17:00
Statia de metrou Piata Unirii 1 – ora 18:00
Aleea Michael Jackson, Parcul herastrau – ora 19:30


Vino si tu alaturi de MTV, ProFM Michael Jackson si fanii Regelui sa dansezi The Drill! In cazul in care nu vei putea ajunge, vei putea urmari LIVE pe mtv.ro si profm.ro dansul fanilor de la AFI Palace, de la ora 14:00.

sursa: http://www.mtv.ro/stiri/muzica/mtv-si-profm-michael-jackson-te-cheama-sa-dansezi-the-drill-alaturi-de-fanii-regelui

duminică, 22 august 2010

Vise rebele



Te-am chemat să stingi furtuna,
Noaptea mea s-o laşi aprinsă,
De pe ceruri să-mi furi luna,
Să-mi săruţi geana închisă.

Să-mi aşezi în palme lumea,
Să-mi aprinzi cerul de stele,
Să mă laşi să tulbur noaptea,
Gânditorul meu, cu ele!

Şi să zbor pe norii vremii,
Să m-afund în ei şi, poate,
Răscolită de furtună,
Să vreau a mai stinge-o noapte.

Te privesc cum seduci luna,
Cum aşezi în păru-mi stele
Şi te mai iubesc o dată
Pentru visele-mi rebele.

(marţi, 23 martie 2004)

sâmbătă, 21 august 2010

Peisaj



Se sfâşie cerul în fâşii de mătase
Şi noaptea-mi se plânge cu fulgi grei de nea.
Ceasornicul timpul refuză a-l bate
Şi clipa m-apasă din ce în ce mai grea.

Furtuna din suflet îngheaţă cuvinte,
Avalanşe imense se produc pe pământ,
Prăpastia eului meu se-adânceşte
Şi mintea-mi porunceşte să uit cine sunt.

(duminică, 8 ianuarie 1995)

Cat te-am iubit ...



Cât te-am iubit, numai eu ştiu...
În nopţile când dam crezare
Acelor vise de smarald
Ce norii mi le-au şters în mare,

Când nopţi întregi, chiar de am vrut,
Nu am putut ochii-a închide,
Când îngeri zeci am ars pe rug
De-atât amar şi dor de tine!

Şi cât aş vrea o clipă doar
Timpu-napoi să pot întoarce...
Mi-e sufletul de stele ars,
Căzute din înalt cu toate!

(joi, 28 septembrie 2006)

Esti



Eşti ploaia ce-mi bate
Cu degetul la uşă
Şoptindu-mi dulce:
Iată-am venit,
Eşti gândul ce-mi zboară
Adesea din minte
Către seninul nemărginit.
Eşti vântul ce adie
Printre florile albe
Şi care apleacă
Vis de copaci,
Eşti norii ce-adesea
Se-adună deasupră-mi
Şi-mi udă fiinţa-mi
Cu flori roşii de maci.
Eşti raza de lună
Care noaptea străbate
Până în colţul
Unde eu dorm,
Lumina ei dulce
Ce-mi mângâie fruntea,
Sărutul ei dulce de
„Somn uşor”.
Eşti râul izvorând
Din adâncuri de munte
Croindu-şi drum aprig
Printre stâncile reci
Şi laşi atâtea maluri
Să îţi suspine-n urmă-ţi.
Nu-i piatră să te-oprească,
Tot mai departe treci.
Eşti visul care face
Să crească-n om speranţe
Şi care-a doua zi
Dispare-n infinit,
Eşti chipul ce-mi surâde
În fiecare seară:
Eşti înger şi eşti demon
Pierdut în labirint.
Eşti călător prin viaţă
Şi astfel vei rămâne,
Cutreierând destine,
Croindu-ţi propriul drum
Şi vei pleca din nou
Precum un zbor de înger
Spre alte zări albastre
Cu vise de demult.

(1991)

luni, 16 august 2010

Happy 35th B-day!

Adica, la multi ani mie! :D

Dupa doua saptamani super de concediu, in care am "aterizat" si pe la mare vreo 6 zile, m-am razboit impreuna cu sora mea, Aida, cu valurile marii (care, intre noi fie spus, ne-au cam biruit, da' le mai dadeam si noi cate un cot in cap :D) - adica m-am super-brotacit - azi, in prima zi de re-munca, fetele, colegele mele nebunatice, m-au sarbatorit la birou. Si nu asa, pe uscat, ci cu un tort super, la care nu m-as fi gandit nici macar o clipa :D - cu imaginea lui Juan si Monica (Eduardo Palomo & Edith Gonzalez din Corazon Salvaje 1993). Am fost supe-extra-nemaipomenit de incantata! Pentru ca a fost o surpriza super, la care nu m-am gandit nici macar o fractiune de secunda :)

joi, 5 august 2010

Te-as fi putut iubi - o vesnicie!



Te-aş fi putut iubi - o veşnicie.
Ţi-aş fi adus amurgul violet
Să te scalzi în el…
Te-ai fi pierdut cuprins de-a lui beţie
În stele,-n constelaţii,
În mister.

Azi totul a rămas o-nchipuire.
Soarele meu căldura şi-a risipit
Demult.
În valsul vienez ce-mbrăţişează firea,
Ne-am risipit şi-n spaţiu,
Ne-am pierdut.

În versul de iubire ce ţi l-am scris aseară,
Am adunat iubirea şi ura
La un loc.
Şi ţi-am şoptit: “Iubeşte! Şi-ţi dărui nemurirea,
Cu zâmbete şi lacrimi,
Cu amintiri de foc.”

Dar ai şoptit: “Uitare!”… şi vraja se destramă.
Azi suntem ca şi ieri
Doi simpli trecători.
Plutim pe strada vieţii cu piedici, fără capăt,
În sfâşiate zdrenţe –
Bieţi luptători.

(sâmbătă, 9 octombrie 1993)

Vinovat



Te-ntrebi de ce se-ndoaie copacii?
A trecut pe-acolo dragostea mea.
Te-ntrebi de ce se scutură florile?
A trecut pe-acolo gândul meu.
Te-ntrebi de ce mor păsările...
A căzut peste ele privirea mea.
Te-ntrebi de ce nu mai răsare soarele...
L-a topit lacrima mea.
Nu te-ntrebi unde este steaua noastră?
Am alungat-o din Calea Lactee
Şi-au ars-o flăcările dorului meu.
Nu te-ntrebi unde este Luna,
De ce nu mai apar stelele?
Le-a ucis inima ta.
Şi mai mă-ntrebi care îţi este vina?
Că te-ai născut şi m-ai lăsat
Să te iubesc.

(luni, 3 mai 1993)

Ai suflet tu?



A ta să fie umbra-aceea?
Sau doar mi-e tare dor de tine...
Aş vrea să nu mai simt durerea
Când noaptea cade peste mine!
Să uit că am iubit şi astăzi,
Când am rămas să schimb o lume,
Să nu îmi mai clădesc palate
Fără de timp, fără de nume.
Căci eu o viaţă sunt şi-atât de goală
E lumea mea fără de tine...
Îţi aminteşti cum sear-de seară-ţi
Şopteam: ''Mi-e-atât de dor de tine!''??
Îţi aminteşti cum eu din lacrimi
Clădeam crenele de lumină,
Cum stele răscoleam din patimi
Să-ţi fie ţie viaţa plină?
Şi iară m-am pierdut în noapte
Când braţele-am întins spre tine...
Din vise mi-am clădit palate
Şi-n ochi ţi-am aşternut iubire...
Îţi aminteşti cum cerul nopţii
Eu l-am pictat cu chipul tău?
Azi îngeri reci îmi plâng cu stele...
Ai suflet tu?? Să cred, mi-e greu!!

(2008)

Lacrimile cerului meu



Ştiu că-n seara asta cerul
E trist şi plin de stele.
Te-ai întrebat câtă tristeţe oare
Ascunde
Un suflet
Care umple un cer
De lacrimi?
Te-ai întrebat în miez de noapte
Ce sunt stelele?
Nu ai privit cerul niciodată
Cu lacrimi în ochi
Pentru ca apoi, când ţi-ai adus mâna la gene,
Să nu mai simţi lacrimi
Şi să fii uimit de cât de repede
Au apărut
Stelele?
Ce sunt stelele?
Sunt petale de flori,
Sunt lacrimi de iubire,
Sunt stropi de rouă
Sau picături
De nefericire.
Stelele sunt lacrimi reci
În seri de primăvară,
Sunt lacrimile sufletului meu,
Iar sufletul meu e
Cerul.
Întotdeauna sângerând la apus.

(miercuri, 18 ianuarie 1995)

Umbra unui vis



Ce pot să-ţi spun când ştiu că noaptea
În mine valuri reci destramă?
Cum pot să cânt, când tot apusul
Din ceruri stele îmi doboară?

Şi cum să vreau să cer iubire
Când am uitat iertare-a cere,
Când am strivit în palmă vise
De umbre rătăcind prin ele?

Ce pot să vreau când ştiu că ploaia
Nu-mi va mai şterge-n veci păcate,
Că am primit sărutul nopţii
Şi m-am lăsat purtat de şoapte,

Că încă mai visez la stele
Cu curcubeu şi clar de lună,
Că-n suflet strâng iubiri rebele
În care doru-mi se îngână?

Şi braţele-mi întind spre ceruri
Cerşind a nopţilor iertare...
Din vise mă trezesc şi-n vise
M-afund din nou în cer de mare.

(vineri, 01 octombrie 2004)

Deasupra lumii



M-am născut din petale de trandafir,
Brodate cu fire de soare, unite cu fire de lună
Şi m-am aşezat să mă odihnesc
Pe curcubeul născut din tăcerea stelelor.

Mi-am deschis braţele să pot cuprinde în ele
Polenul dimineţii împrăştiat în nori de diafan
Şi am simţit pe obraz lacrima apusului
Rănit de liniştea vântului de toamnă.

În miez de noapte s-au aşezat lângă mine
Gândurile pierdute ale unui zâmbet
Şi din mulţimea fulgilor de zăpadă
Am cules unul care să-mi poată şterge păcatele.

Priveam uimită cum în palma mea
Înflorea pentru întâia dată un bob de speranţă
Şi-atunci am jurat la altarul dragostei
Că n-am să mai cred în poveştile cu Feţi-Frumoşi.

Dar undeva, departe de lume, ştiu că şi azi
Mai aşteaptă să fie salvată o Ileana Cosânzeana.

(luni, 27 mai 1996)

Labirint



Nu spune nimic! Îmi place tăcerea
Chiar dacă-n timpane-mi aud al meu gând.
Ce noapte! Ce stele! Cum arde durerea!
Ce sumbru şi trist se-aude-al meu cânt!

De dincolo de zâri cade peste lume
Acelaşi curcubeu. Ştiu, noi l-am înălţat.
Îţi mai aduci aminte? Vroiam ca al tău nume
Apusului să-l dau. Tu, însă, ai plecat.

Mi-ai spus că vrei zâmbet, eu ţi-am dat fericire.
Mi-ai spus că vrei stele şi ţi-am dat ceru-ntreg.
Ţi-am dat răsăritul şi-apoi ţi-am dat iubire.
De ce mi le-ai cerut? Mi-e greu să înţeleg.

(aprilie 1998)

miercuri, 28 iulie 2010

Spuneai c-am sa te uit ... In care viata?

versuri: eu
cojal: tatiana/ t55ro-blue




Spuneai c-am să te uit ... În care viaţă?
În care univers nu-mi voi mai aminti
Parfumul tău, şi ochii ... a buzelor dulceaţă
Mă sfarămă şi-acuma în cioburi mii şi mii...

Şi iar mi-e dor de tine, o dată şi-nc-o dată,
De la pământ la Ceruri, la Soare şi-napoi...
Şi mă întreb atunci: cum ai crezut o clipă
Că am să uit de tine? Că am să uit de noi?

Ar fi ca şi cum lumea s-ar pierde în uitare,
Ca mai apoi pustiul să se aştearnă-n noi.
N-aş mai avea nici stele să mai aprind o zare,
Nu ar mai fi nici soare, doar lungi şi triste ploi,

Căci viaţă mi-ai fost mie întâi, şi-apoi iubire.
Eu am trăit prin tine şi-am învăţat să zbor,
Să pot cuprinde-n palme a lumii fericire,
Să fur din soare raze, să pot pluti prin nori.

Şi ţi-am furat surâsul, şi ţi-am furat privirea,
Să pot păstra cu mine în timp fărâma de sublim
A serilor de ieri când am gustat trăirea,
Când eram fericiţi iubind ca doi copii.

Spuneai c-am să te uit ... În care viaţă?
În care univers nu-mi voi mai aminti
Parfumul tău, şi ochii ... a buzelor dulceaţă
Mă sfarămă şi-acuma în cioburi mii şi mii...

(joi, 06 noiembrie 2008)

luni, 26 iulie 2010

Ultimul cuvant


Iartă-mă că am uitat să mai trăiesc,
Că n-am mai vrut să mai privesc spre soare.
C-am adunat în gândul meu ceresc,
Stele pentru a mă pierde-n depărtare.

Eu am murit atunci când ultimul cuvânt
S-a spart în mii de zări de ametist,
Când îngerii şi-au pierdut aripile-n vânt
Şi au căzut prea goi din visu-mi trist.

Nici n-am ştiut că zâmbetul din mine
S-a ridicat pe nori purtaţi de dor
Şi n-am ştiut c-am adunat senine
Prea multe vise de smarald ce mor.

În întunericul vieţii ce-n noi se adânceşte
Mă mai nasc azi o dată prea plină de păcat,
Având în ochi durerea, în braţe doar misterul,
Acelei clipe-n care de vină m-am spălat.

(marţi, 5 martie 1996)

joi, 22 iulie 2010

Singuratate ...



Ce pustiu tăcut!
Noaptea şi-a lăsat asupra mea
Amintirile şi-atâtea stele
Încă neaprinse.
De ce m-ai ajutat să mă caţăr
Până la curcubeul
Speranţei mele
Dacă ştiai că îngerii
Vor veni să-ţi ceară-napoi seva
Şi-ai să mă laşi
Să cad?
Ce noapte târzie!
Nu. Nu afară – aici,
Mult mai aproape de mine –
În sufletul meu.
Am mai murit o dată.
A zecea oară,
A suta oară,
Poate a mia oară.
Nici eu nu mai ştiu.
Am îmbătrânit de tăcere
Şi-mi simt sufletul atât de departe
De mine.
De ce m-ai risipit
Şi tu?

(marţi, 5 mai 1998)

miercuri, 21 iulie 2010

DOR DE TINE....

colaj video: Tatiana Blue




Cum să striveşti în palme stele,
Când lacrima îşi spune ruga?
Cum să nu cânţi, când de durere
Apusul îşi sărută umbra?
Şi cum să zbori, când curcubeul
Născut din rouă şi tăcere
În noapte îşi culege eul
Din zbuciumul fiinţei mele?

Cum poţi să râzi, când visul plânge?
Şi cum să dormi, când ziua doare?
Cum să-nţelegi când viaţa-ţi strânge
Apocalips de dor şi mare?
Şi cum să crezi în Cer şi-n Oameni
Când sufletul dezminte firea?
Cum să iubeşti, când din iubire
Azi strângi la piept doar risipirea?

Cum să fii bun, când totul minte?
Cum să mai ierţi, când totul doare?
Cum poţi să uiţi şoapta fierbinte
Rostită-ntr-un altar de soare?
Şi cum să ceri nemărginirii
Să îţi arate-n larg hotarul
Când nu-i poţi spune fericirii
Că vrei să îţi alunge-amarul?

Cum să te strig, când eşti departe?
Cum să-ţi sărut în vis privirea,
Când tu te temi că zori deşarte
Ţi-aştern în braţe amăgirea?
Şi cum să-ţi spun că doru-n mine
Nu minte şi nici nu trădează
Când tu, tăcut, te-nchizi în tine
Şi nu simţi noaptea că visează?

Cum să te chem, când ştiu că-n noapte
Nu vrei s-auzi a mea chemare...
Cum să nu cad, când eu din şoapte
Nu pot să-nalţ un vis spre soare?
Şi te iubesc aşa cum omul
Iubeşte doar o dată-n viaţă!
Dar eu iar pierd… Şi risipirea
Îngroapă stropii de speranţă.

(luni, 7 iulie 1997)

IN MINE-A COBORAT TOAMNA....



E toamnă şi în suflet îmi cad frunze-ngălbenite.
Rămân pe dinăuntru mult prea pustiu şi gol.
În aşteptarea razei ce nu mă întâlneşte,
Încerc să îmi joc bine misteriosul rol.

În mine-a coborât mult prea devreme toamna.
În braţe strâng tăcerea¸iar cântecul mi-e mut.
Aş vrea să pot să strig, să pot aprinde noaptea...
Mi-e somnul fără vise. Mi-e sufletul pierdut.

Mă doare ploaia asta ce noaptea mi-o sfâşie.
Mă doare toamna rece căzută din înalt.
Te văd trecând grăbit şi inima mea ştie
C-ai tăi ochi mari şi veseli mereu visele-mi ard.

(noiembrie 1992)

Laurentiu Cazan - Hai, spune.../ Say something

Hai, spune-mi, daca lumina din noi/ S-a risipit in cuvant si doare ..



Hai, spune (versuri)

I.
This morning has following my thoughts
That didn't let me sleep the whole night
I would have to go, somewhere on other roads
Because this road I took, I'm not so sure it's right

R1:
Say something, I wanna know what you feel
'Cause you are driving my heart
Crazy
Say something, won't you know what I feel
How long will you keep me
So far away

II.
Strainul acestei dimineti
La poarta vietii tale bate
Intreband ce drumuri oare a gresit
Iubit sau prieten de ti-a fost candva

R2:
Hai spune-mi
Daca lumina din noi
S-a risipit in cuvant
Si doare
Hai spune-mi
Daca poti cu un vis
Din nou sa te-apropii
De soare

R1: ....

Say something, I wanna know what you feel
'Cause you are driving my heart
Crazy
'Cause you are driving my heart
Crazy

Varianta ENG full



Say something (versuri/ lyrics)

I.
This morning has following my thoughts
That didn't let me sleep the whole night
I would have to go, somewhere on other roads
Because this road I took, I'm not so sure it's right

R:
Say something, I wanna know what you feel
'Cause you are driving my heart
Crazy
Say something, won't you know what I feel
How long will you keep me
So far away

II.
This morning I begun to understand
That feelings can become so true
I wanna be for you more than just a friend
More than the others you called them friends, too

R: ....
Far away

R: ....

Say something, I wanna know what you feel
'Cause you are driving my heart
Crazy
'Cause you are driving my heart
Crazy

miercuri, 14 iulie 2010

Madalina Manole a murit in aceasta dimineata, in urma unei supradoze de medicamente. Azi, ar fi implinit, 43 de ani.



In anii adolescentei mele - adica anii '90 -, Madalina, numita la acea vreme "fata cu parul de foc", a fost una dintre solistele care au revolutionat muzica romaneasca de la acea vreme. Slagarul ei, "Vino, dragostea mea": http://www.trilulilu.ro/Luminita2007/3ed227e05d796e, atat ca si linie muzicala, cat si ca videoclip, a fost ceva nou si revolutionar pentru muzica romaneasca de imediat de dupa revolutie.

A urmat apoi slagarul "Fata draga" http://www.trilulilu.ro/casian06/2085fa9afb4cb4, "Te-am vazut, mi-ai placut" http://www.trilulilu.ro/Luminita2007/f71a6d13b130d6, "Ei si ce" http://www.trilulilu.ro/Luminita2007/77efde37c034de, "Vreau sa te uit" http://www.trilulilu.ro/Luminita2007/1ca1927e60578a, "O floare pentru mai tarziu", etc.

A fost casatorita cu Serban Georgescu - compozitor -, perioada in care Madalina a fost prezenta in toate posturile de radio si tv.
Apoi, dupa despartirea de Serban Georgescu, a urmat o lunga perioada in care nimeni nu mai auzise nimic de Madalina.

Nu stiu daca numai separarea lor a contribuit la "disparitia" Madalinei de pe piata muzicala romaneasca sau - si inclin asta sa fie -, faptul ca s-a inceput promovarea a tot ce este non-valoare ....

In Iulie 2009 a dat nastere unui baietel, iar in Octombrie 2009 s-a casatorit cu Mircea Petru - iubitul ei si tatal copilului.

Madalina tocmai revenise anul trecut pe piata muzicala, iar in Aprilie a.c. a lansat un nou album: O 9 Madalina Manole

Tracklist
1 Viata e frumoasa langa tine (Life is beatiful near you) 3:56
2 Omul sufletului meu (Man of my soul) 4:36
3 Marea Dragoste (The bigest love) 3:47
4 E spectacol (It's show) 4:07
5 Suflet gol (Empty soul) 3:23
6 Cu tine (With you) 3:32
7 Loving my baby 4:12
8 Love You All Night 4:09
9 Cineva chiar te iubeste (Somebody really loves you) 4:20
10 A fost iubire (It was love) 3:16
11 Sunt indragostita (I'm in love) 3:52
12 Without you 4:02
About this album
© MediaPro Music (2010) Released: 26 Apr 2010, 12 tracks

joi, 24 iunie 2010

1 an fara MJ :((

Maine noapte se va implini 1 an de cand lumea noastra a ramas mai saraca.
Un an de cand Michel Jackson a plecat dintre noi sa se alature ingerilor.
Si parca totul s-a intamplat ieri...



Nici acum nu pot sa cred ca asa ceva s-a putut intampla, si acum doare la fel de tare.

Maine seara la ora 22.30, Antena 1 va difuza un documentar dedicat MJ.
Maine intreaga zi va fi dedicata MJ pe VH1 music, iar pe MTV RO va fi weekend MJ.

Ma bucura toate astea, dar ma si dor. Ma dor, pentru ca a trebuit sa-l pierdem, pentru a fi apreciat asa cum trebuia sa-l fi apreciat si atunci cand Dumnezeu ni-l lasase viu, intre noi ...

Miss you a lot, my sweet Peter-Pan! :((

sâmbătă, 29 mai 2010

Safura - Drip Drop (Azerbaijan) - semifinale Eurovision 2010

O melodie superba ;)
Sa vedem diseara ce loc va obtine.



Esti barbatul meu, esti jumatatea mea, spune-mi ce s-a intamplat, stiu cand ceva nu merge asa cum trebuie, simt cand nu mai vrei sa incerci

Te pot iubi mereu in felul asta? Mai pot avea incredere in tine in felul asta?
...




You are my man,
You are my half
Tell me what's happening
I know something's wrong
I can tell when you lie
I can tell you stopped trying

And these last three weeks passed and we barely talk
I think I know and it’s breaking my heart
Am I in or am I out?

Can I love you forever through this?
Can I trust in you forever through this?
I don’t know how to stop,
How to stop
These tear drops (a-ah)
That drip drop, drip drop
Drip drop, drip drop (o-ho, o-ho)
These tear drops (a-ah)
That drip drop, drip drop
Drip drop, drip drop (o-ho, o-ho)

Tell me where have you been?
Why are you late?
You smell like lipstick, again
Come on, answer my question, say something
Why are you acting out? Or say it’s in my head
I don’t wanna end

Can I love you forever through this?
Can I trust in you forever through this?
I don’t know how to stop,
How to stop
These tear drops (a-ah)
That drip drop, drip drop
Drip drop, drip drop (o-ho, o-ho)

I don’t wanna cry,
I don’t wanna hear your name
If this is how it is
I don’t wanna run,
Run away from myself
And be lost again

Oh no no no, oh no no no
forever through this?
I don’t know how to stop,
how to stop
These tear drops (a-ah)
That drip drop, drip drop
Drip drop, drip drop (o-ho, o-ho)

These tear drops (a-ah)
That drip drop, drip drop
Drip drop, drip drop (o-ho, o-ho)

Anna Bergendahl - This Is My Life (Sweden) - semifinale Eurovision 2010)



M-am saturat sa merg in varful degetelor... Pentru ca asta-i viata mea ...

I go, down the beaten track
along the river with an empty bag
At the end she said to me: Why are you here, with the autumn leaves?

Cause this is my life, my friend, and this is my time to stand
Cause this is my life, my friend, and I cant be no one else

Im done, tipping on my toes
strike an iron and attack my soul
Misty moon, youre gonna see
Ive got you blues to get on my feet

Cause this is my life, my friend, and this is my time to stand
Cause this is my life, my friend, and I cant be no one else

I dont wanna run; I dont wanna fight
I dont wanna hide; I just wanna stay free, to be me
I dont wanna win; I dont wanna lose
I dont wanna play; I just wanna remember, oh my name

Cause this is my life, my friend, and this is my time to stand
Oh, ooh-ooh-ooh-ooh-ooh-ooh

(Cause this is my life, my friend, and this is my time to stand)
Cause this is my life, my friend, and I cant be no one else
Cause this is my life, my friend, and I cant be no one else
Cause this is my life, my friend

joi, 27 mai 2010

A murit Jean Constantin :((

Ieri, 26-mai-2010, Romania a mai piedurt un om de exceptie.
Un actor magnific, care ne-a descretit fruntile de atatea si atatea sute de ori, mai ales noi, cei care am crescut cu el.



Pentru noi, pentru generatia noastra, este o pierdere imensa.

Dumnezeu sa-i odihneasca sufletul in liniste si in pace, alaturi de ingeri!!



Astazi, sicriul va fi depus in foaierul Teatrului Fantasio, acolo unde a debutat pe scena in 1957 si unde admiratorii vor putea veni sa isi ia ramas bun. Inmormantarea va avea loc vineri la Cimitirul Central din Constanta.

Jean Constantin s-a nascut la 21 august 1928 la Techirghiol, in judetul Constanţa. A debutat pe scena la sectia de estrada din cadrul Teatrului de Stat Fantasio din Constanta, in 1957.

Printre cele mai importante filme ale sale se numara "Revansa", "Nea Marin Miliardar", seria "B.D", "Haiducii lui Sapte Cai", "Toate panzele sus", "A doua cadere a Constantinopolului", "Coana Chirita", "Iancu Jianu Haiducul", "Cum am petrecut sfarsitul lumii" si "Supravietuitorul".

Ultimul sau film este "Poker", in regia lui Sergiu Nicolaescu, lansat in primavara acestui an.

miercuri, 28 aprilie 2010

Dor de tine - volum de poezii si eseuri

Gata, a apărut.
Doritorii mă pot contacta la adresa: pgillda@yahoo.com
Costul unei cărţi este de 15 lei.




Poezia care dă titlul cărţii:

DOR DE TINE

Cum să strivești în palme stele,
Când lacrima își spune ruga?
Cum să nu cânţi, când de durere
Apusul îşi sărută umbra?
Şi cum să zbori, când curcubeul
Născut din rouă şi tăcere
În noapte îşi culege eul
Din zbuciumul ființei mele?

Cum poţi să râzi, când visul plânge?
Şi cum să dormi, când ziua doare?
Cum să-nţelegi când viaţa-ţi strânge
Apocalips de dor şi mare?
Şi cum să crezi în Cer şi-n Oameni
Când sufletul dezminte firea?
Cum să iubeşti, când din iubire
Azi strângi la piept doar risipirea?

Cum să fii bun, când totul minte?
Cum să mai ierţi, când totul doare?
Cum poţi să uiţi şoapta fierbinte
Rostită-ntr-un altar de soare?
Şi cum să ceri nemărginirii
Să îţi arate-n larg hotarul
Când nu-i poţi spune fericirii
Că vrei să îţi alunge-amarul?

Cum să te strig, când eşti departe?
Cum să-ţi sărut în vis privirea,
Când tu te temi că zori deşarte
Ţi-aştern în braţe amăgirea?
Şi cum să-ţi spun că doru-n mine
Nu minte şi nici nu trădează
Când tu, tăcut, te-nchizi în tine
Şi nu simţi noaptea că visează?

Cum să te chem, când ştiu că-n noapte
Nu vrei s-auzi a mea chemare...
Cum să nu cad, când eu din şoapte
Nu pot să-nalţ un vis spre soare?
Şi te iubesc aşa cum omul
Iubeşte doar o dată-n viaţă!
Dar eu iar pierd… Şi risipirea
Îngroapă stropii de speranţă.

(luni, 7 iulie 1997)


Eu speră să vă placă ;)

duminică, 18 aprilie 2010

Hold me for a while - Rednex

Am descoperit ieri melodia asta. Si de atunci, o ascult pe "repeat" de zeci de ori. - Miss you so, my angel!! :(



Hold, hold me for a while
I know this won't last forever
So hold, hold me tonight
Before the morning takes you away

Hold, hold me for a while
Before the morning takes you away

We're in eachothers armes
Soon we're miles apart
Can you imagine how I'll miss,
Your touch and your kiss?
Short moments of time
We have left to share our love

Hold, hold me for a while
I know this won't last forever
So hold, hold me tonight
Before the morning takes you away

Hold, hold me now,
From dusk to dawn all night long
Save, save me now,
A short moment of time

Hold, hold me for a while
I know this won't last forever
So hold, hold me tonight
Before the morning takes you away,
Takes you away ....

joi, 15 aprilie 2010

Dor de tine - volum de poezii si eseuri

Va fi gata la sfarsitul acestei luni si va contine toate poeziile si eseurile mele de pana acum.

Sper sa va placa si sa fie o surpiza placuta pentru aceia dintre voi care isi regasesc sufletul in liniile scrise de mine.

Pentru ca asta s-au vrut a fi mereu: poezii de suflet, pentru suflet. :)

sâmbătă, 10 aprilie 2010

NOI cei nascuti la inceputul anilor '50, '60 si cei nascuti in anii '70 ....

NOI cei nascuti la inceputul anilor '50, '60 si cei nascuti in anii '70, vedem
acum in anul 2010 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.

Avem amintiri despre primii pasi pe luna, despre razboaie sangeroase, avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data.

Suntem ultima generatie care a jucat "De-a v-ati ascunselea" , "Castel", "Ratele si vanatorii", "Tara, tara, vrem ostasi", "De-a prinselea"," Sticluta cu otrava", "Pac Pac", "Hotii si vardistii", ultimii care au strigat "Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa), primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu CD-uri.




Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca.



Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere.



Noi am fost ultimii "Soimi ai Patriei" si ultimii "Pioneri".



La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza...

Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.

Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks , Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.

Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe cu apa.

Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii.
Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.



Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam!

Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Led Zeppelin, Deep Purple, Jimi Hendrix, Abba si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears.

Am citit "Licurici", "Pif", "Ciresarii", si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri "de la TEC " fara sa ne fie teama ca "au prea multe E-uri", iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.



Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul. Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia asteptam la chefuri sa jucam "Fantanita", sau "Flori, fete sau baieti", sau "Adevar sau Provocare", sau orice ne dadea un pretext sa "pupam pe gura" pe cine "iubeam"..



Noi suntem cei care inca au mai "cerut prietenia", care inca roseam la cuvantul "sex", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea.



Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au "child proof the house", ne-au trimis sa
cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.

Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancurile cu Bula, pe care le-a compus cumplita Securitate, contemporana noua.



Noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV , noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea "Feriti-va de magarus".

Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de "first-timers" ... Dar suntem si generatia care vede limpede cum ne pierdem tara, iar dusmanul este din interior si nu de afara... Noi suntem ultima genaratie de sacrificiu a lui Ceausescu si prima de dupa Revolutie. Noi am pierdut de doua ori, si atunci, si acum.

Azi, suntem la fel de saraci, dar am devenit liberi! Ce putem face azi cu libertatea?? ??
Atat: sa ne opunem manelizarii programate a Romaniei!

Voi cei din generatiile '50- '60 - '70 alaturati-va noua si trimiteti tuturor acest mesaj!

Daca citesti si ai cazut macar un pic pe ganduri, esti de-al nostru !

Numai in acest caz, te rugam sa trimiti mai departe! Poate invatam sa ne-apreciem si sa nu ne mai vindem pe nimic !............

vineri, 9 aprilie 2010

MJ grafica

Gasita pe net; sper sa va placa ;)

___________§§§$$§§$§§_
_W_______$$$$$§§§$$§§$§_
_______($$$$$$$§§§$$§§$§§_(§§)_
_E_____($$$$$$$$$$$$§§$$__$§§$)~
________(§§§$$$$§$$$$§§$$§§$§§$§§~
________((_($$§§$§§$§§§§§§§§§$$§§$
_L______))_(§$$$$$$§§$$§§$§§$§§§§§~
_________((_)_((§$$§$$§§$$§§$§§$§§§§((....
_O_________))_)_§$$))_$$$§§§$$§§$§§$§§§§§
___________(__(_))_§$§§§§§$$§§$$§§$§§$§§§
_V_____________(__$_$$§§§§§§$$§§$$§§$§§$§§
_______________)_$_$§$§§§§§§$§§$$§§$§§§§__§
_E________________)$__§§§§§§$§$$_§$$§§___§$§
_______M_________(§___$§§§§§$§§$_§$$___§§§§§§
_________________($§__$§$§§§$$$§§§_$__$§§§§§$§§
_Y_____I__________§§§_§$$$$$§§§§§§§$§§_§$$§$$§§§§
___________________(§__§§§§§§§§§§$§§$$§§_§§$_§§§§§
_O_____C___________(§_$$§§$§§§§§§§§$$§§$§_$§§§§§§
____________________§_$§§$§§§§§§§§$$§§_§§$§§§§§§
_U_____H____________§__$$§§§§$§§§§§§$_§§$§§$§§§
_____________________§_$$§§§§$§§§§§__$§§$§§$§§
_______A_____________§_$$_§§§§§§$§§$$§§$§§§§
_____________________§§§§_§§§§§$§§$$§§$§§§§
_______E_____________§§§$$::::§§$$$§§$$§§$_§
___________________§§§§:§§§§§§__§§$§§$§_§§
_______L_________§$$:§§§§§$$$§___§$§§$§§§§
______________§§:§§$§$$§§$$$$$__$§§$§§§§§§
____________$$§:§§§$§$$$$$§§$$§§$§§$§_§§§
__________$$§:§§$$$$$$§§$§§§§§§§$$___$§§
_______$$$§::§$$$$$$§§$§§§§§§§§§______§§
_____$$$§::§$$$$FL$§§§§§§§$§§$_________§
___$$$§::§§$$$$§§§§$$$§§§§
_$$§::§§§$$§§$§§§§§§§§§
$§§§$§§§§§$$§§§§§§§
§§§§§§§$$§§$§§§§
_§§§§§§§§$§§_§§$
_§§§§§§§§§$§§$_§§§
__§§§§$§§§$§$§§$_§§
___§§§§$§§§$§$§§$_§§
_____$§§§§§§§§§§§$§_§§
______§§§$§§§§§§$§§$§_§
_______$§§§§§§§$$§$$§§_§§
_Y______§§§§$$§§$$§§$$§§_§
_O_______§$§$$$§§§§§§$$§§$§§
_U____A___$$$$§§$_§§$§§$§§§§§§
___________§$§§$§§_§§§§§§§§§$$§§$§
_A____L_____§$§§$§§_§§§§§§§§_$$§§$
_R____E______§$§§$§§_$§§§§§__§§$§
_E____G_______\___§$§§$_\_____§§§§
______E________\__§§§§§__§§__§§§§$
______N_________\_§§§$§§__$§§§§§§§
______D___________________________

joi, 1 aprilie 2010

Eseu de Paşte



Apus scăldat în bălţi de sânge. Pe cer, locul stelelor a fost luat de tăciuni aprinşi. Vântul poartă cu el peste vreme mirosul morţii. Undeva, într-o grădină Ghetsemani, deşi înconjurat de mii de crengi de măslini, un tânăr – un înger – cu chip de Dumnezeu nu-şi poate găsi liniştea.

I s-a întins un pahar. Noi I-am întins un pahar. Un pahar plin de păcate – ale noastre. El, călătorul care nu a învăţat să refuze şi să pedepsească, băiatul timid cu ochii rupţi din seninul cerului, cu suflet de sacrificiu şi inimă în care a fost înscris cu litere de foc cuvântul IERTARE, l-a primit şi l-a băut pe nerăsuflate, fără să-I pară rău, până la ultima picătură.

Noi I-am râs în spate, pe ascuns. El a lăsat numai să-I cadă o lacrimă pe obrazu-I fin ca petala unui trandafir. A fost un crin răsărit în mijiocul mocirlei.

Şi ne-a purtat crucea. Noi, ca să ne spălăm de remuşcări, am spus că era crucea Lui.

Un cântec de cocoş a sfâşiat liniştea nopţii. Ne lepădasem de El. Pentru a treia oară.

El, băiatul cu privirea caldă, a pornit la drum. Desculţ, păşind pe drumul pietruit şi presărat cu ghimpi căzuţi din sufletele noastre. Şi ne-a lăsat să-L răstignim sus, pe o cruce. Asta pentru ca noi să nu avem rău de înălţime.



Şi nici măcar atunci când cerul s-a întunecat de supărare şi de mânie, noi nu am înţeles că trebuie să ne ştergem zâmbetul zeflemitor de pe buze şi să regretăm că am greşit.

Aşa suntem noi, oamenii. Nu am învăţat să preţuim bunătatea. Noi numai ştim să dam cu piciorul sufletelor nobile care ne iubesc, ne iartă şi trăiesc numai pentru a ne face pe noi fericiţi.

Deh! Oamenii!

vineri, 19 martie 2010

EŞTI


Eşti ploaia ce-mi bate
Cu degetul la uşă
Şoptindu-mi dulce:
Iată-am venit,
Eşti gândul ce-mi zboară
Adesea din minte
Către seninul nemărginit.
Eşti vântul ce adie
Printre florile albe
Şi care apleacă
Vis de copaci,
Eşti norii ce-adesea
Se-adună deasupră-mi
Şi-mi udă fiinţa-mi
Cu flori roşii de maci.
Eşti raza de lună
Care noaptea străbate
Până în colţul
Unde eu dorm,
Lumina ei dulce
Ce-mi mângâie fruntea,
Sărutul ei dulce de
„Somn uşor”.
Eşti râul izvorând
Din adâncuri de munte
Croindu-şi drum aprig
Printre stâncile reci
Şi laşi atâtea maluri
Să îţi suspine-n urmă-ţi.
Nu-i piatră să te-oprească,
Tot mai departe treci.
Eşti visul care face
Să crească-n om speranţe
Şi care-a doua zi
Dispare-n infinit,
Eşti chipul ce-mi surâde
În fiecare seară:
Eşti înger şi eşti demon
Pierdut în labirint.
Eşti călător prin viaţă
Şi astfel vei rămâne,
Cutreierând destine,
Croindu-ţi propriul drum
Şi vei pleca din nou
Precum un zbor de înger
Spre alte zări albastre
Cu vise de demult.