Se afișează postările cu eticheta last word. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta last word. Afișați toate postările

joi, 5 august 2010

Labirint



Nu spune nimic! Îmi place tăcerea
Chiar dacă-n timpane-mi aud al meu gând.
Ce noapte! Ce stele! Cum arde durerea!
Ce sumbru şi trist se-aude-al meu cânt!

De dincolo de zâri cade peste lume
Acelaşi curcubeu. Ştiu, noi l-am înălţat.
Îţi mai aduci aminte? Vroiam ca al tău nume
Apusului să-l dau. Tu, însă, ai plecat.

Mi-ai spus că vrei zâmbet, eu ţi-am dat fericire.
Mi-ai spus că vrei stele şi ţi-am dat ceru-ntreg.
Ţi-am dat răsăritul şi-apoi ţi-am dat iubire.
De ce mi le-ai cerut? Mi-e greu să înţeleg.

(aprilie 1998)

luni, 26 iulie 2010

Ultimul cuvant


Iartă-mă că am uitat să mai trăiesc,
Că n-am mai vrut să mai privesc spre soare.
C-am adunat în gândul meu ceresc,
Stele pentru a mă pierde-n depărtare.

Eu am murit atunci când ultimul cuvânt
S-a spart în mii de zări de ametist,
Când îngerii şi-au pierdut aripile-n vânt
Şi au căzut prea goi din visu-mi trist.

Nici n-am ştiut că zâmbetul din mine
S-a ridicat pe nori purtaţi de dor
Şi n-am ştiut c-am adunat senine
Prea multe vise de smarald ce mor.

În întunericul vieţii ce-n noi se adânceşte
Mă mai nasc azi o dată prea plină de păcat,
Având în ochi durerea, în braţe doar misterul,
Acelei clipe-n care de vină m-am spălat.

(marţi, 5 martie 1996)