Se afișează postările cu eticheta poveste de dragoste. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta poveste de dragoste. Afișați toate postările

miercuri, 10 februarie 2010

DUMINICĂ - ZI DE VISARE



Mi-am clădit speranţe, aşa cum îşi clădeşte fiecare om. Unele s-au împlinit. Altele... s-au topit aşa cum se topeşte de căldura soarelui un biet fulg de zăpadă.

Astăzi minunile s-au stins. M-am aruncat în braţele visării nemărginite şi am uitat că minuni azi nu mai sunt. Am căzut. Am căzut şi m-am sfărâmat în uitare. Şi n-am mai ştiut să m-adun. Şi-am plâns. Şi stelele s-au stins cu toate.

Şi am rămas fără stele....

Am pornit la drum. Încotro? Nu ştiam nici eu unde. Rugam numai asfaltul să-mi ierte cutezanţa de a-i sfărâma liniştea şi iubirea sub tălpile groase ale ghetelor mele.

Şi mi-a strigat:
- Sărmane, omule! Te compătimesc. Ţi-aş da din tăria mea, dar mi-e teamă că voi ajunge o cârpă ca tine!

Am plecat. Vroiam să ajung în peşterile de umbră ce se ridicau deasupra pădurilor de măslini. Vroiam să-mi găsesc pacea şi dorinţa de a trăi.

....Dar m-am trezit....

joi, 4 februarie 2010

DOR DE VIAŢĂ



Am stat o noapte-ntreagă să admir nemărginirea.
Lumina lunii se juca prin fiecare şuviţă a părului meu.
În ochii mei se oglindeau stelele,
Iar buzele mi-au fost sărutate
De vântul acesta cald al cerului de vară.

Am încercat să te găsesc pe tine, jumătate a sufletului meu
Pe care, într-un moment de rătăcire tristă,
Am pierdut-o.

Am întins braţele goale în negura adâncă a nopţii,
Sperând că voi găsi acolo
Silueta târzie a sufletului tău
Şi să umplu cu ea
Dorul acesta nebun de dragoste sinceră,
De dragoste pură.

Dar am uitat că noaptea aşternuse uitarea
Peste sufletul meu, peste sufletul tău,
Peste visele de iubire ale lumii întregi.

Tot aici sunt, cu sufletu-mi stând în genunchi,
Aşteptând să treacă potopul.
Potopul uitării de ieri.

"Ne-ar trebui o mie de ani să reclădim
Ce-am sfărâmat aseară cu despărţirea noastră
Şi nici atunci nu-i sigur c-am mai putea să fim
Eu - creanga ta de aur. Tu - frunza mea albastră."
*

Mi-e dor de viaţa mea
De altădată.
Când ştiam să cred în oameni,
Când ştiam să visez.
Când simţeam că trăiesc şi eram
Fericită!


* Savoy ft. Mirabela Dauer - Frunza mea albastră

(miercuri, 02 februarie 2007)