Deschde zările
Şi lasă să curgă mierea şi laptele
Fericirii noastre de ieri.
Sunt veşnicii parcă
De când nu mi-am mai simţit
Sufletul zâmbind.
Se lasă înserarea.
Afară şi în braţele mele.
Din nou te voi căuta printre stele
Noaptea întreagă.
Fără a te găsi.
Mi-e dor de ochii tăi
Aprinzând tot cerul
Sufletului meu.
Mi-e dor de lumina lunii
Din noaptea în care tu
M-ai sărutat
Pentru întâia dată.
Şi iară am să scutur
Crengile goale
ale copacilor
Pentru a te cuprinde
în braţe.
Noaptea m-ajunge din urmă.
Îmi va fi iară dor (nebun) de tine.
(vineri, 28.10.2011)
