marți, 15 iulie 2014

Trezire



M-am trezit cu tine-n gând
Şi-am vrut să fur din ceruri luna.
Din nori cad îngeri trişti plângând.
Să pot să-i prind, întins-am mâna.

Dar am rămas cu trupul gol
Rănit de zări aprinse-n noapte.
Umbrit de cârduri de cocori,
Udat de ploi şi stinse şopate.

Şi-am adormit la braţul vremii
Şi am crezut uitată marea.
Trec vise reci iar pragul serii
Şi-n braţe am cuprins uitarea.

Şi am visat o altă lume
Apusă ieri, astăzi uitată.
Cu nouri toţi purtând un nume,
Cu flori de stele fără şoaptă.

Şi iar m-am ridicat din noapte
Şi iar m-am dăruit uitării.
Din vise mi-am clădit palate,
Din şoapte-am pus iar valuri mării

Şi cerul l-am spoit cu-albastru.
De stele-am agăţat iar luna
Şi din prea auriul astru
Vreau doar o rază – numai una.

(marţi, 5 noiembrie 2002)