marți, 15 iulie 2014

Spuneai c-am să te uit ... În care viaţă?

video


Spuneai c-am să te uit ... În care viaţă?
În care univers nu-mi voi mai aminti
Parfumul tău, şi ochii ... a buzelor dulceaţă
Mă sfarămă şi-acuma în cioburi mii şi mii...

Şi iar mi-e dor de tine, o dată şi-nc-o dată,
De la pământ la Ceruri, la Soare şi-napoi...
Şi mă întreb atunci: cum ai crezut o clipă
Că am să uit de tine? Că am să uit de noi?

Ar fi ca şi cum lumea s-ar pierde în uitare,
Ca mai apoi pustiul să se aştearnă-n noi.
N-aş mai avea nici stele să mai aprind o zare,
Nu ar mai fi nici soare, doar lungi şi triste ploi,

Căci viaţă mi-ai fost mie întâi, şi-apoi iubire.
Eu am trăit prin tine şi-am învăţat să zbor,
Să pot cuprinde-n palme a lumii fericire,
Să fur din soare raze, să pot pluti prin nori.

Şi ţi-am furat surâsul, şi ţi-am furat privirea,
Să pot păstra cu mine în timp fărâma de sublim
A serilor de ieri când am gustat trăirea,
Când eram fericiţi iubind ca doi copii.

Spuneai c-am să te uit ... În care viaţă?
În care univers nu-mi voi mai aminti
Parfumul tău, şi ochii ... a buzelor dulceaţă
Mă sfarămă şi-acuma în cioburi mii şi mii...

(joi, 06 noiembrie 2008)